Nu stiu cand si cum am ajuns aici, nu am visat sa fiu nimic din ceea ce sunt si totusi am trait tot ce am visat sa traiesc..
Am iubit un barbat asa cum am visat sa iubesc, am invatat ca daca nu esti dispus sa’ti dai viata pentru cineva nu esti dispus nici sa traiesti pentru cineva, am inteles intr’un tarziu cat de importanta sunt eu in viata mea si „gandeste’te la tine” a incetat sa’mi mai para un cliseu.
Am vazut locuri frumoase si am cunoscut oameni deosebiti in toate sensurile. Am adus zambete pe buzele apropiatilor si necunoscutilor. Am iertat greseli de neiertat si inca nu m’am iertat pentru asta.
Am primit multe de la viata si am pastrat tot ce are legatura cu mine. I’am dat vietii tot ce mi’a cerut si am primit tot ce mi’a oferit.
Viata mea nu e visul meu dar visele mele sunt toate aici, in viata mea!
Cred in sentimente, nu neaparat in dragoste.. Cred in legaturi, nu si in relatii.. Nu cred in vorbe, ador cuvintele.. Nu cred in oameni, iubesc oamenii si cred in puterea lor!
Dream on baby dream on Luni, oct. 31 2011
On my own 7:24 pm
La mine’n suflet Vineri, oct. 28 2011
In tara minunilor 10:55 pm
Micile bucurii ale vietii sunt in prim plan in noul meu „film”.. ma bucur de aerul curat de toamna tarzie, ma bucur de caldura din apartamentul meu din bucuresti, ma bucur de momentele de tacere dintre mine si prietenele mele.. Nu am multe prietene, am putine si foarte, dar foarte diferite una de cealalta. Cu fiecare din ele impart ceva din mine, imi iubesc prietenele, in viata mea nu exista decat oameni pe care ii iubesc.. nu sunt o persoana rece dar nici foarte calda nu pot spune ca sunt. Cei pe care ii am in suflet au parte de tot ce am eu de oferit.. in rest sunt politicoasa! Nici una din prietenele mele nu’mi suporta politetea.. o interpreteaza ca pe forma mea de a’i tine la distanta pe oameni, intr’un fel sau altul au dreptate. Prieteni am peste tot si in randul barbatilor si in randul copiilor, dar si in randul celor mai mari ca mine, ca varsta si nu numai.
Iubesc mult si multi oameni, am avut parte mereu de oameni frumosi in viata mea.. eu sunt cumva departe de ei si aproape in acelasi timp, nu depind de oameni dar oamenii imi fac viata mai frumoasa! Si eu lor!
„Un suflet de om este un castig. Un castig si mai mare este sa-l poti pastra si cel mai frumos si cel mai greu este sa salvezi un suflet pierdut.”
(Johann Gottfried von Herder)
Closer Joi, oct. 27 2011
De ce nu o faci Alice? De ce nu il opresti De ce? Sa fie egoism? Cat de mult te iubesti? Sau frica? Sau iubire? Cat de mult il iubesti? Sau durere? O sa’ti para rau? O sa’mi para rau ca nu l’am oprit? O sa’mi para rau ca nu l’am rugat? O sa’mi para rau ca nu’l mai astept? Nu mi’a parut rau niciodata de nimic din viata mea, nu am remuscari sau regrete, am facut tot ce am vrut sa fac, acum insa nu stiu daca voi regreta.. vorbesc cu mine: „Ai probleme, el e cel pe care obisnuiai sa’l adori? El e cel caruia vroiai sa’i faci copii? Sau nu vroiai?” „Nu, nu am vrut asta niciodata, sau am vrut?” „El e cel caruia ii iertai orice!” „Nu, nu i’am iertat nimic!”
Scriu despre mine si am senzatia ca urmaresc un film prost.. Cand nu stiu ce am de facut nu fac nimic, aleg sa nu aleg de data asta sa vedem ce’o sa iasa. O data in viata o s’o fac si pe asta. Nu sunt blocata in trecut, nu ma macina viitorul, problema e ca nu imi pasa de prezent..
„And you left him, just like that?
-It’s the only way to leave. ‘I don’t love you anymore. Goodbye.’
-Supposing you do still love them?
-You don’t leave.
-You’ve never left someone you still love?
-No.”
Closer
A fost odata Marți, oct. 25 2011
Ganduri 2:29 pm
Ii simt ura in fiecare litera pe care mi’o scrie, in fiecare cuvant pe care mi’l spune, in fiecare privire pe care si’o ascunde, nu se mai uita in ochii mei de ceva timp.. Ne’am revazut de curand, avem niste vieti haotice care ne aduc fata in fata de fiecare data cand totul pare sa aiba sens.. in viata lui sau in viata mea..
El e o poveste fascinanta….. eu sunt Alice, iar noi doi.. mai nimic!
Ne’am cunoscut cand implineam 20 de ani si am facut dragoste atunci de parca dragostea era tot ce ne doream de la viata, am facut dragoste de parca sufletul vroia sa iasa din trupurile noastre, spun sufletul pentru ca impreuna avem un singur suflet, daca mai avem si altele Dumnezeu stie, unul avem sigur, dar unul amandoi…..
Era 5 dimineata cand m’am nascut cu 20 de ani in urma, 5 dimineata cand m’a tras de par si m’a adus acasa. M’am nascut din nou atunci tot eu, dar eu a lui. Pentru prima si singura data apartineam cuiva.
Asta nu e povestea mea de dragoste si nici a lui, e o poveste cu barbat care m’a respins in multe feluri, m’a tradat in si mai multe feluri si m’a iubit intr’un singur fel.. altfel decat iubeste femeile. Eu sunt si nu sunt in povestea lui.. I’am deschis cateva cai, i’am amintit cateva orizonturi, i’am luminat cateva dimineti, i’am iertat cateva rataciri, i’am ocupat cateva ganduri, i’am cules cateva informatii, i’am incalzit cateva nopti, i’am implinit cateva dorinte, i’am creat cateva vise, i’am facut cateva promisiuni, i’am sustinut cateva greseli, i’am vindecat cateva dureri, i’am daruit cateva momente, i’am pierdut cateva cuvinte, i’am alungat cateva tristeti…….. i’am gresit mai mult decat mi’am gresit mie si mie mi’am gresit cel mai mult..
Ca’n prima zi Sâmbătă, oct. 22 2011
Ganduri 12:46 am
„Nu pot jur ca nu pot” am mintit eu din tot sufletul.. Pot, numai eu stiu cum pot, dar pot orice din nefericire
A Vineri, oct. 21 2011
Uncategorized 8:18 am
„sa iubesti viata, asta pot sa te invat!” mi’a spus A intr’un mail pe care l’am citit cand ea nu mai era de ceva timp printre noi.. O femeie deosebita din toate punctele de vedere, frumoasa in multe feluri, posesoarea unor picioare lungi si a unei inteligente fermecatoare. Toata lumea o iubea, multi o iubesc si acum, nu stiu insa cati au inteles’o….
De atunci ma intreb in fiecare dimineata: „Azi iubesti viata, Alice?”
Back in wonderland Joi, oct. 20 2011
In tara minunilor 12:31 pm
In sfarsit sunt bine, mi’am revenit, am intrat in panica, plec maine spre constanta, am vorbit cu toti prietenii sa ne vedem in weekend, nu stiu daca o sa’i revad pe toti pentru ca stau doar doua zile, nu stiu inca ce tinuta voi purta sambata si nu’mi pasa, luni sunt inapoi acasa, m’a anuntat prietena mea draga din copilarie (asa obisnuim sa spunem despre noi) ca ajunge in bucuresti.. mi’e dor de ea si de mine.. sunt eu si sunt curioasa ce voi face de fapt..
Abia astept drumul, din tot ce iubesc pe lumea asta drumul e cel mai aproape de sufletul meu!
Raspuns Miercuri, oct. 19 2011
Uncategorized 10:08 pm
Cafea Miercuri, oct. 19 2011
On my own 11:29 am
Tigari, cafea, cateva raze de soare patrund in coltisorul meu de rai.. apartamentul meu din bucuresti.
Si ce facem azi? Am o lista lunga pentru ziua asta pe care o s’o las pe mai tarziu. Acum.. astept sa se raceasca putin cafeaua… e ciudat cum locul asta ma face fericita, sunt singura aici si cand e cineva cu mine, e locul pe care il numesc acasa desi nu petrec mult timp aici, aici e timpul meu.
Ma surprind in mijlocul unui dezastru.. da, da dezastru! Traiesc in mijlocul unor dureri care nu ma dor.
El nu mai este el.. altcineva nu poate sa ma inteleaga, sa ma provoace, sa ma accepte sau macar sa ma faca sa’mi doresc sa raman….. Simt ca nu e timpul pentru dragoste acum si n’am nici macar un motiv sa simt asta, totul s’a destramat in jurul meu sau in mine??! Astea sunt zilele in care as putea sa repar ceva, iar eu.. eu savurez o cafea si ma uit la zilele mele ca la un film in care nu sunt personajul principal sunt cand un personaj, cand altul sau toate personajele in acelasi timp. Nu schimb nimic.
Ma gandesc serios sa ma ocup de „probleme reale”: trebuie sa ajung la banca, la farmacie, la cursuri si sa ma hotarasc mai repede ce port la petrecerea de sambata seara… petrecerea de sambata seara este un eveniment in familie. Imi face placere pentru ca o sa fim cu totii ceea ce nu se intampla foarte des, suntem fiecare aruncati la sute de km unii de altii si avem niste vieti deloc lispsite de complicatii… de altfel as fi vrut sa nu existe sambata seara!
El pleaca, nu stiu cand, nu am vrut sa intreb, nu stiu de ce. L’am iubit atat de mult incat nu am putut nici sa’l las sa plece, dar nici sa’l opresc… si a plecat de mult, se intoarce uneori, uneori la mine, alteori nu. E singurul care stie ca nu l’am iertat.. Nu ma iarta pentru ca nu il iert!
„Sunt singura pe lume si parca nu sunt singura destul”
What is wrong with me?! Marți, oct. 18 2011
Ganduri 11:29 am
Sunt confuza.. e un feeling nou, oricat de ‘fericita’ sau nefericita am fost in trecutul meu nu’mi amintesc de astfel de momemte de confuzie… Mai am putin si ‘momentul’ o sa’l numesc etapa, sunt asa de cateva zile si nu inteleg sursa.. De aici toata nebunia, nu stiu sursa, nu stiu cu ce sa lucrez, nu stiu ce sa vindec. Ma gandesc de ieri ca s’ar putea sa vina de nicaieri, ca poate nu e o stare determinata de ceva, de cineva sau de altceva si totusi teoria asta mi’ar contrazice toata logica de care am dat dovada pana in prezent…..
Nu sunt fericita dar nu cred ca are legatura.. nu stiu daca am fost vreodata, nu stiu sa fiu fericita, de’a lungul timpului am incercat sa’mi dau seama ce vreau de la viata si uite asa am invatat multe lucruri pe care nu le vreau. E bine si asa, ce vreau o sa stiu in momentul in care o sa am sau poate nici atunci.. Nu pot spune ca sunt pretentioasa, nu ma multumesc cu putin, nici cu mult, probabil sunt fixista, ma multumesc numai anumite lucruri/aspecte, calitatea conteaza in tot, tot timpul, cantitatea.. e discutabila.
Fumez si scriu… nu sunt buna de nimic altceva. Ma bucur mult ca am un blog, ma simt bine si’mi pare rau ca ma simt bine……..ar putea oare sa fie asta sursa confuziei? Ii indepartez pe toti de parca au gresit ca au intrat in viata mea, fug de toti care ma vor mai aproape, ii vreau doar pe cei care nu vor sa stie nimic despre mine, ii vreau doar pe cei care nu vor sa ma cunoasca… vorbesc despre haine si despre retete culinare si imi place, vorbesc despre vreme, despre accidente rutiere, fotbal sau masini….. ma simt bine si imi pare rau ca ma simt bine!